Pe vremea lui Ceaușescu puține persoane care locuiau la bloc aveau cred animale de companie. Și mai puțină lume s-a întrebat vreodată cum rezolvau problema deșeurilor.
Ce puteai să dai să mănânce unui câine în ultimii 7 ani ai epocii Ceaușescu, cu un kg de carne pe lună rație pe o persoană? Da bine se mai găsea salam.
O pungă de plastic pentru alimente costa 1 leu și bănuiesc că putea fi refolosită pentru colectarea deșeurilor după plimbările obligatorii care au ca prim scop ușurarea animalului. Punga era refolosită de obicei la cumpărături până se rupea. Nimeni nu cred că-și permitea să pună pungă la găleata de gunoi.
Eu am cunoscut două persoane/familii care aveau câine la bloc pe acea vreme dar sunt sigur că lăsau deșeurile în stradă, sau chiar în jurul blocului. Nu îmi amintesc să fi văzut vreodată culegând, cu atât mai mult să înoade punga. Una din familii locuiau pe aceeași scară cu mine.
Să zicem că ei colectau în pungi sau chiar în hârtii sau ziare pe care le duceau la tomberon care nu era prea departe, nu-mi amintesc cât de des se golea tomberonul. Dar erau în continuare sursă de miros.
Ieri citeam o știre, încă mai sunt câini vagabonzi în București. Puțini s-au gândit vreodată la efectele sanitare asupra tuturor.
Eu am ignorat această problemă până acum 5-10 ani și am învățat "the hard way" ce coșmar poate să fie prezența unui singur rest în apropierea locuinței, care în cazul ăsta e o clădire cu șase apartamente (unde am găsit și 20 pe zi). Primul efect, insomnia, apoi schimbarea florei intestinale.
Mai mult de jumătate din resturi sunt de mărimea celor de la oameni mai constipați. Imaginați-vă ce ar fi dacă jumătate din oamenii din România, conform procentajului de mai sus, ar merge afară și nu la toaletă și ar lăsa chestia acolo.
Nu toate deșeurile de câine sunt la fel. Cele de la cățele în călduri pot conține feromoni care să atragă masculii și să-i condiționeaze pentru procreare (sex).
Ca să nu mai vorbesc de patogeni.
Eu am cunoscut două persoane/familii care aveau câine la bloc pe acea vreme dar sunt sigur că lăsau deșeurile în stradă, sau chiar în jurul blocului. Nu îmi amintesc să fi văzut vreodată culegând, cu atât mai mult să înoade punga. Una din familii locuiau pe aceeași scară cu mine.
Să zicem că ei colectau în pungi sau chiar în hârtii sau ziare pe care le duceau la tomberon care nu era prea departe, nu-mi amintesc cât de des se golea tomberonul. Dar erau în continuare sursă de miros.
Ieri citeam o știre, încă mai sunt câini vagabonzi în București. Puțini s-au gândit vreodată la efectele sanitare asupra tuturor.
Eu am ignorat această problemă până acum 5-10 ani și am învățat "the hard way" ce coșmar poate să fie prezența unui singur rest în apropierea locuinței, care în cazul ăsta e o clădire cu șase apartamente (unde am găsit și 20 pe zi). Primul efect, insomnia, apoi schimbarea florei intestinale.
Mai mult de jumătate din resturi sunt de mărimea celor de la oameni mai constipați. Imaginați-vă ce ar fi dacă jumătate din oamenii din România, conform procentajului de mai sus, ar merge afară și nu la toaletă și ar lăsa chestia acolo.
Nu toate deșeurile de câine sunt la fel. Cele de la cățele în călduri pot conține feromoni care să atragă masculii și să-i condiționeaze pentru procreare (sex).
Ca să nu mai vorbesc de patogeni.
Stau și mă întreb care era numărul de resturi din jurul blocului când eram în România, care rămâneau active (miros) până la o săptămână sau mai mult? Sau dacă era mereu aceeași cățea? (Puteau fi mai multe, aproape identice, cu diferite perioade de călduri și schimbate).
Căt despre pisici, cred că era imposibil să ții pisici la bloc fiindcă nu exista praf sau cum se numește în România pentru litieră pentru pisici. Eu am încercat cu nisip dar nu l-am schimbat o perioadă lungă fiindcă nu știam iar când a crescut pisica și a intrat în călduri i-am dat un diazepam, am pus-o într-o sac și am dus-o la țară. Cu trenul.
Căt despre pisici, cred că era imposibil să ții pisici la bloc fiindcă nu exista praf sau cum se numește în România pentru litieră pentru pisici. Eu am încercat cu nisip dar nu l-am schimbat o perioadă lungă fiindcă nu știam iar când a crescut pisica și a intrat în călduri i-am dat un diazepam, am pus-o într-o sac și am dus-o la țară. Cu trenul.
În alte cuvinte, una din cele mai mari și ignorate probleme sanitare din mediul urban. Lipsa regulilor și ignorarea din partea autorităților pot contribui la existența unui mediu din care cei mai mulți vor să scape sau să plece în țări unde aceste probleme sunt mai reglementate sau există mai multă conștiință civică, totul la modul subonștient.
Mai mult decât atât. În apartament aveam în baie un fel de aerisire comună care era un tub vertical cu ieșiri în fiecare apartament, totul bazat pe convecție și am impresia că vecinul de jos, etajul 3 (care amândoi aveau figuri de japonezi deși spuneau că erau ceangăi) fuma în baie și avea instalat un ventilator care pompa în acel tub.
De foarte multe ori auzeam zgomot ca de ventilator și simțeam fum ca de țigară care ieșea pe grila aia de "aerisire" din baie și de foarte multe ori mă simțeam "high" de dimineață fără să înțeleg de ce. Noi aveam instalat în bucătărie un ventilator într-o gaură în perete care trăgea aerul afară, deci crea presiune negativă în interior, ceea ce atrăgea și mi mult "aer" din baie.
La parter locuia un călugăr ("șeful de scară") care semăna cu Arsenie Boca însă nu avea mai mult de 50 de ani, cu părul și barba negre (nu mai țin minte de ce credeam că era călugăr dar noi așa îi spuneam, călugăr). La etajul 1 locuiau trei milițieni (din 4 apartamente).
De foarte multe ori auzeam zgomot ca de ventilator și simțeam fum ca de țigară care ieșea pe grila aia de "aerisire" din baie și de foarte multe ori mă simțeam "high" de dimineață fără să înțeleg de ce. Noi aveam instalat în bucătărie un ventilator într-o gaură în perete care trăgea aerul afară, deci crea presiune negativă în interior, ceea ce atrăgea și mi mult "aer" din baie.
La parter locuia un călugăr ("șeful de scară") care semăna cu Arsenie Boca însă nu avea mai mult de 50 de ani, cu părul și barba negre (nu mai țin minte de ce credeam că era călugăr dar noi așa îi spuneam, călugăr). La etajul 1 locuiau trei milițieni (din 4 apartamente).
11:05 (local). Market today.
11:35 To counter what i just wrote about dog waste (i guess) The City came with pumps and started again working on the sewer (for how many times this year and recent years) across the alley, much vibrating everyting.
12:00 PM Update. Market turned around around the time i visited a certain user on X. She is now pissed because i called her a goddess. She herslelf said on several occasions i should have worshipped her sooner.
2:00 PM Also...
2:20 Cred că voi fi bântuit întotdeauna de aceste articole de follow up care calcă pe urmele ideilor mele.
Da, un laser e în mare parte format din două oglinzi paralele (așa numita cavitate laser), din care una e semitransparentă iar cavitatea este umplută cu diferite materiale pentru care se comportă optim la diferite lungimi de undă emise.
Da, un laser e în mare parte format din două oglinzi paralele (așa numita cavitate laser), din care una e semitransparentă iar cavitatea este umplută cu diferite materiale pentru care se comportă optim la diferite lungimi de undă emise.
Pentru un laser cu rubin de exemplu, oglinzile sunt depuneri de metal de diferite grosimi pe două fețe paralele la capete opuse ale rubinului. Calitatea razei deci distanța la care raza se păstrează colimată este determinată de geometria sau finisajul suprafețelor (înainte de depunerea metalului) celor două oglinzi.
O sursă de lumină punctiformă între două oglinzi paralele este reflectată de multe ori între ele și amplificată dar cea mai mare parte a razelor nu sunt paralele și scapă după câteva reflecții iar cele care sunt paralele se sting fiindcă sursa, ca de exemplu un bec este în calea lor.
Pentru un laser se folosește o sursă externă perpendiculară pe direcția razei sau chiar paralelă care provoacă luminiscență în materialul (mediul respectiv) (excită) din care raze se selectează și amplifică prin reflecții succeisve razele paralele care sunt apoi emise prin oglina semi-transparentă când ajung la o anume intensitate, iar celelelalte sunt reflectate înapoi pentru a mai fi amplificate.
(Da încercă să-mi imaginez complexitatea câmpurilor EM în interiorul unei cavități laser unde fronturi de undă reflectate se suprapun peste cele directe venind din sens opus și crează interferență constructivă și destructivă iar altele neparalele sunt pe cale de a fi eliminate dar sunt prea obosit acum (4 ore de somn).
Ok, cum călătoresc fotonii înainte și înapoi prin undele EM staționare? Și aici AI s-a încurcat.
Păi or să spună că fotonii există sau nu peste tot prin acele câmpuri staționare, dar nu se poate ști exact unde din cauza lui Heisenberg și cei mai fericiți deoadată (aleatoriu) capătă materialitate ca Madonna și zboară afară cu viteza luminii. Nu ei nu pot câștiga energie că și-ar schimba lungimea de undă. Denumirea de amplificare a luminii (Light Amplification, primele două litere din acronim) este improprie. Este vorba de selecție. Am trecut sau am picat, domnule Pasnicu?).
O sursă de lumină punctiformă între două oglinzi paralele este reflectată de multe ori între ele și amplificată dar cea mai mare parte a razelor nu sunt paralele și scapă după câteva reflecții iar cele care sunt paralele se sting fiindcă sursa, ca de exemplu un bec este în calea lor.
Pentru un laser se folosește o sursă externă perpendiculară pe direcția razei sau chiar paralelă care provoacă luminiscență în materialul (mediul respectiv) (excită) din care raze se selectează și amplifică prin reflecții succeisve razele paralele care sunt apoi emise prin oglina semi-transparentă când ajung la o anume intensitate, iar celelelalte sunt reflectate înapoi pentru a mai fi amplificate.
(Da încercă să-mi imaginez complexitatea câmpurilor EM în interiorul unei cavități laser unde fronturi de undă reflectate se suprapun peste cele directe venind din sens opus și crează interferență constructivă și destructivă iar altele neparalele sunt pe cale de a fi eliminate dar sunt prea obosit acum (4 ore de somn).
Ok, cum călătoresc fotonii înainte și înapoi prin undele EM staționare? Și aici AI s-a încurcat.
Păi or să spună că fotonii există sau nu peste tot prin acele câmpuri staționare, dar nu se poate ști exact unde din cauza lui Heisenberg și cei mai fericiți deoadată (aleatoriu) capătă materialitate ca Madonna și zboară afară cu viteza luminii. Nu ei nu pot câștiga energie că și-ar schimba lungimea de undă. Denumirea de amplificare a luminii (Light Amplification, primele două litere din acronim) este improprie. Este vorba de selecție. Am trecut sau am picat, domnule Pasnicu?).
Eficiența este foarte scăzută, motiv din care lasere de puteri mari (rază intensă) cu rubin sunt greu de realizat. Laserele cu CO2 (bioxid de carbon între două oglinzi din care una semitransparentă) pot ajunge până la o eficiență de 30%.
Un tip de laser ieftin este laserul cu diode luminiscente (LED
), care se folosește de exemplu în (acum desuetele) cititoare de CD-uri, unele tipuri de mouse de computer sau în senzori de analiză a calității aerului, etc..
4:35 Here is where i get lost. If the photon's energy is used, where from do whe get two photons thus cascading effect and amplification which BTW should occur not only in lasers but in any transparent excited material?
No comments:
Post a Comment
Note: Only a member of this blog may post a comment.