Cum care stea? Da e adevărat eu de câte ori mă uit seara la Venus o văd colțuroasă fiindcă are faze ca și luna. Iar fazele apar în diferite unghiuri în timp în funcție de poziția față de soare, dacă e seară sau dimineață.
Nu doar de vreo alegorie două pe străzi și în presă, acolo unde ne lipsește cel mai mult.
1:10 PM Când am plecat în 1995 din România credeam că acolo e motivul pentru care nu pot să fac prea multe prea repede. Am ignorat și pe cei care m-au ajutat cât și pe cei care m-au distrus.
Voi ateiști într-o lume încă dominată de creștinism, încercați să vă imaginați cum e să trăiești într-o lume care nu se bazează pe ideile creștine. Ceva ce încerc să explic de atâta timp și voi nu înțelegeți.
În marile religii Asiatice, adică shintoism și budism care se bazează pe hinduism nu există noțiuni clare de bine și rău.
Motivul pentru care în SUA a fost de la început separată biserica de stat. În timp, au apărut sistemele esoterica ca de exemplu Teozofia lui Blavatski sau Telema lui Crowley, bazate pe aceste religii asiatice, cu pretext creștin. Acum această influență a ajuns din plin și în România mai ales venind de pe dealul lui Buda și voi nici nu știți ce a dat peste voi.
Așa că dacă doriți să ajutați, singurul mod de a o face este de a vă imersa până la gât și mai jost în această filosofie adâncă.
Nu e cinism sau răutate în tot ce fac ei (japonezii în principal), așa sunt ei. Însă filosofia lor conduce la episoade de o cruzime inimaginabilă, ca de exemplu tratamentul femeilor coreene și chineze în al doilea război mondial, al prizonierilor de război americani sau ce fac ei cu mine aici.
Și nu cred că e departe anul când vor prelua oficial controlul în SUA după ce au cumpărat cu banii făcuți din exportul mașinilor timp de 40 de ani tot ce se putea cumpăra pe aici, în principal pământ și corporații unde au drept șefi actori unguri la fel ca și toți politicienii.
În 1996 după episodul din Vancouver, unde m-am mutat pentru un job imaginar la AVX, pe atunci Kyocera cred, care a venit abia în 1999, am găsit de lucru în Silicon Forest, (Beaverton și Hillsboro). Au fost niște timpuri privilegiate când se găseau job-uri peste tot prin agențiile temporare mai ales.
Conduceam vechiul Ford Fairmont de 400 dolari cu imitație de lemn pe uși, ca un sicriu, în fiecare zi, vreo 20 mile cred într-o direcție și în mașină și la servici ascultam la un post local pe Sherril Crow iar în acel moment mă simțeam pe cea mai de jos poziție pe care poate să o ocupe o ființă umană. Everybody gets high, everybody gets low, These are the days where everything goes, adică inclusiv eu puteam să funcționez în acea lume.
Job-uri se mai găseau și după încercarea nereușită de a mă muta în San Francisco, (ce mi-a lăsat pasiunea și mai ales curajul de a conduce pe distanțe lungi), însă în 1997 devreme am comis marea tâmpenie de a pleca de la InFocus, unde eram tehnician cu 11 dolari pe oră și nu făceam mai nimic, la Epson cu salariu minim, 7 sau 8 dolari pe atunci, adică exact în gura lupului, unde au organizat ăia un show pe scară largă cu și pentru mine, unde am lucrat pe linia de asamblare cu Sinead O'Connor în dreapta și de unde am aterizat iar la spitalul de nebuni.
Da au plast ieri unul cu feromoni de la o cățea în călduri la mai puțin de 10 metri în direcția vântului la poziția unde am oprit să mâncăm la Road's End in Lincoln City. Nu se simțea mirosul în mașină dar am ieșit să văd ceva la motor și am simțit după care l-am strâns. Exact lângă el era unul mucegăit de săptămâna trecută.
I-am strâns pe amândoi cu o pungă fără să-i ating dar a fost deja prea târziu. Deși nu m-a luat imediat, m-au apucat năbădăile după câteva ore când am ajuns la Spirit Mountain, pe drumul de întoarcere. Asta după ce eram de câteva zile sub influența gazului de cârtițe de sub uși, care mă face nepăsător la orice. Și am mai și băut niște coniac de calitate proastă.
Chestie care niciodată nu îmi trece de la sine.
Am început în sfârșit să-mi amintesc faze de ieri. Odată ce inspir acel miros, încep să miros eu însumi. Într-un cazinou cu mii de persoane. Ieri după ce am jucat mai mult de o oră pocher, fiind în transă, cu tot felul de trepăduși mai mult asiatici roind pe lângă mine. Însă aveam amândouă mâinile pe mașina de joc.
Apoi am plecat și am mers mai întâi la stația de benzină.
Acolo la pompa din spatele meu a tras o tipă care arăta bine, și avea doi câini Husky în spate la mașină, care sunt foarte simpatici (din video-uri cu câini). Am întors și am plecat în sens opus pe lângă ea, care avea faza mare aprinsă și m-a chiorât puțin. Din stânga din parcare a pornit o mașină și mi-a tăiat calea în timp ce eu mă uitam la cei doi Husky care ieșiseră la geam să se uite la mine. O mie de alte faze similare (ei sunt într-o frenezie totală zilele acestea) în tot weekend-ul.
Mai devreme eram la intrarea nord (aia cu statuile) și fumam pe o bancă. Țineam pachetul de țigări într-o mână și țigara în cealaltă, amândouă mâinile mai mult între picioare când au venit să facă niște poze în grup lângă mine.
Ignoranța, sursă a tuturor relelor. Am ignorat problema cu rahații de câine (un exemplu doar) începând din 84 sau după ce ne-au dat comuniștii apartament în Bacău unde aveam vecini de lux cu câine (cățea, Rozy Roxy) și poate și mai dinainte, în Câmpulung, unde nu a avut însă efecte atât de catastrofale, la fel cea cu cârtițele.
Însă și acum, când știu, nu mă ajută foarte mult, fiindcă ei încă au inițiativa în direcția asta. Cine știe de exemplu ce e afară acum, azi încă nu am ieșit.
3:30 A și faza cu Life Flight. Există aici în Portland o firmă care face transporturi de urgență cu elicopterul. La Spirit Mountain au o parcare întreagă rezervată pentru aterizări de elicopter, de obicei de urgențe. Am văzut în 10 ani 2 sau 3 elicoptere acolo, o dată nu a fost de urgență. Elicopterele au culoare albastră și sunt din alea cu turbină, mai silențioase. Ieri am scris despre sistemul de urgență Bluelink de pe Hyundai.
Ieri a decolat unul chiar când am ajuns acolo.Ușa cu mort mortul din mașină. Este ceva în mașină căzut pe lângă scaune care pute a mort. Am fost ieri cu mașina la spălat, am dat cu aspiratorul peste tot, am găsit niște chestii, dar mașina încă pute. Dacă stai acolo câteva ore normal că și hainele put. Asta peste mirosul de câine luat din parcare. Da, tomberoanele din jurul clădirii toate put, e suficient să ai o bucățică de mâncare, brânză, salam etc. căzută pe undeva. Sau un gândac mort. Odată am găsit un șoarece în radiator. Dar era uscat de mult timp.
Apropo tânăra actriță unguroiacă care făcea pe casiera a văzut că ușa nu era bine închisă (era la o treaptă), după ce mașina a pornit pe banda rulantă, a venit disperată, mi-a spus să deschid geamul și aproape și-a băgat capul pe geam, oferindu-mi gâtul, ca să-mi spună că ușa era deschisă. Am reușit să închid geamul și ușa o secundă înainte de a intra în tunelul cu apă din toate direcțiile.
O fază similară ieri la casino, am întrebat o chelneriță ceva și se făcea că nu aude și a venit cu urechea gâtul lângă mine.
10:10 Doar așa îmi mai dau seama și eu cum reacționează lumea la ce scriu. Cred că ei au prins pe senzori discuții referitoare la câte faze despre care doar am scris, și care de fapt sunt vârful aisbergului. Nu numai despre mine ci despre România însăși și au venit cu o corecție alegorică (un exemplu live).
Chiar îmi plăcea melodia asta dar nu am înțeles bine versurile iar când le-am înțeles nu mi-a mai plăcut atât de mult, dar am rămas cu o lecție de viață. Then you get what you need.
10:55 More punches. Am băut un coniac mic (care m-a ars pe mațe) tocmai pentru a-mi scădea tensiunea și am mers afară să fumez o țigară. În liniștea serii, au pornit o ambulanță după care au ambalat o motocicletă, cu scopul precis de a-mi crește tensiunea așa că am abandonat țigara după câteva fumuri.














































