Lumea a migrat tot timpul de-a lungul istoriei. Aveam pe cineva, în Câmpulung (Bucovina) o rudă, care era se numea Pocuțan. Printr-o greșeală sau glumă de notar neamț, a ajuns să fie românizată ad-hoc în Porcuțan LOL.
Numele Pocuția, o țărișoară la vest de Bucovina, pare a fi de origine sanscrită. Kutia. Am spus de multe ori și mențin că limba dacă era foarte asemănătoare cu limba sanscrită. Dar și limba rusă și ucraineană, ca toate limbile europene (normal mai puțin "maghiara", o limbă complexă care e orice dar nu indo-europeană), toate se trag din sanscrită.
Curios lucru. Fiecare limbă europeană a moștenit din sanscrită un set de cuvinte diferite sau sensuri diferite, ca și cum limba ar fi căzut pe jos și s-a rupt în mai multe bucăți și fiecare a luat câte ceva.
Cineva a scris azi un articol despre cum au salvat husarii și Sobieski Viena și a speculat, toată Europa, de turci și de islam, așteptând, poate să vin eu cu niște completări controversiale, fiindcă am mai scris pe subiect.
Nu știu dacă turcii ar fi ocupat Europa așa cum arabii au ocupat Spania timp de 700 de ani. Nu știu dacă aveau forța și voința necesară.
Țările române au fost mult timp sub suzeranitate turcă, dar nu au fost islamizate. Tot ce voiau turcii era un tribut, care azi pare mic în comparație cu sacrificiile făcute în războaie pentru menținerea suzeranității. Mă rog, treaba lor. Poate aveau mai mult un avantaj cu menținerea siguranței granițelor imperiului. Adică aveai un suzeran la graniță pe care îl controlai și nu prea te putea invada.
Deci a venit Sobieski cu acele trupe de elită numite husari, care husari aveau printre altele un fel de aripi în spate, pentru efecte psihologie, și lăncii goale pe dinăuntru, deci ușoare și foarte lungi, de până la 6 metri, care puteau înțepa până la 6 dușmani odată când se șarja într-o îngrămădeală.
Nu a fost singur. Polonezii au fost doar o treime din totalul de 66000 de mii de trupe creștine adunate la porție Vienei. Dar se pare că au intrat ultimii în luptă și au dat lovitura decisivă.
Cine erau husarii. După niște căutări, am aflat că lumea crede că ei au venit din Serbia, după ocuparea acesteia de către otomani și au devenit trupe de elită în Polonia, timp de mai mult de 200 de ani. Cavalerie ușoară adică, cu ceva armură, dar la jumătate față de cea grea.
Cândva, când nu aveam ce face, mai mult din nostalgie, am făcut niște căutări și am găsit această asemănare dintre unii cai huțuli și unii cai husari. Aburii nostalgiei m-au făcut să trag concluzia imediat. Dacă huțulii erau daci, înseamnă că husarii erau daci. Mai ales și faza cu aripile din spate, dacii folosind faimosul lor stindard, tot pentru scopuri psihologice.
Însă mai e o legătură cu aripile. Sunt legende prin Bucovina cum că unii dintre huțuli au proprietăți magice și post să se deplaseze în spațiu și în timp: Hultănitul. Mai e și chestia cu "băiatul" care pare un fel de sacrificiu (dat în folosința altuia pentru noroc adică). Huși. Hotin. Hut. Hoți. În Câmpulung era o expresie "mama huciului" care era similară cu mama dacului.
Azi mă gândesc că mai sunt și alte ipoteze, fiindcă am o bănuială că mi-au întins o capcană și nu mai vreau să cad așa de ușor ca alte dăți.
Una ar fi ca totul să fie exact invers. Huțulii au fost menționați prima dată la noi pe la 1800. Puteau să fi venit din Galiția și nu invers. Unde au ajuns după debandarea husarilor, când a avut loc re-organizarea armatei Poloniei.
Mai întâi s-au dus în Galiția (a nu se confunda cu Galicia din Spania sau Galația din Turcia deși s-ar părea că toate au ceva în comun) și apoi s-au orientat spre Bucovina unde viața în acel moment le era mai ușoară (biruri, obligații). Galii au existat și ei în Europa înainte de Cristos. Poate că au fost populația originală europeană dinaintea expansiunii indo-europene și mai apoi romane.
Dar mai sunt și alte ipoteze posibile. Numele huțul poate veni și de la goți. Goți care să fi petrecut un timp (vreo mie de ani) ca războinici de serviciu în Serbia, iar apoi s-au mutat în Polonia.
Nu rezolv nimic nici cu asta, fiindcă originea goților este un alt mare mister al istoriei. Odată am scris eu însumi că s-ar putea să fie tot niște războinici din China atrași ca atâția alții de aurul romanilor (luat din Dacia) fiindcă goția în chineză (am scris cum m-am priceput) înseamnă țară. Faptul că se țin împreună mereu ca grup etno-războinic, husari, (adică fără prea multe acareturi după ei, fără alte ocupații).
Da bine după 1000 de ani ca minoritate într-o țară slavă, ce mai rămâne din genetica sau limba respectivă?
Și apropo de limbă. Am găsit pe un site, mai multe, o chestie ciudată. Cică românii înțeleg ce vorbesc huțulii și invers, fără a se cunoaște limba interlocutorului. Poate fi și din cauza a 200 de ani de conviețuire.
Mă rog. Dacă am greșit, nu am fost singurul.
Mai este posibilă o explicație. Goții au fost aliații dacilor liberi împreună cu care i-au alungat până la urmă pe romani din Dacia. La un moment dat, goții au stăpânit nu numai Dacia, dar și toată Europa.
Curios lucru. Fiecare limbă europeană a moștenit din sanscrită un set de cuvinte diferite sau sensuri diferite, ca și cum limba ar fi căzut pe jos și s-a rupt în mai multe bucăți și fiecare a luat câte ceva.
Cineva a scris azi un articol despre cum au salvat husarii și Sobieski Viena și a speculat, toată Europa, de turci și de islam, așteptând, poate să vin eu cu niște completări controversiale, fiindcă am mai scris pe subiect.
Nu știu dacă turcii ar fi ocupat Europa așa cum arabii au ocupat Spania timp de 700 de ani. Nu știu dacă aveau forța și voința necesară.
Țările române au fost mult timp sub suzeranitate turcă, dar nu au fost islamizate. Tot ce voiau turcii era un tribut, care azi pare mic în comparație cu sacrificiile făcute în războaie pentru menținerea suzeranității. Mă rog, treaba lor. Poate aveau mai mult un avantaj cu menținerea siguranței granițelor imperiului. Adică aveai un suzeran la graniță pe care îl controlai și nu prea te putea invada.
Deci a venit Sobieski cu acele trupe de elită numite husari, care husari aveau printre altele un fel de aripi în spate, pentru efecte psihologie, și lăncii goale pe dinăuntru, deci ușoare și foarte lungi, de până la 6 metri, care puteau înțepa până la 6 dușmani odată când se șarja într-o îngrămădeală.
Nu a fost singur. Polonezii au fost doar o treime din totalul de 66000 de mii de trupe creștine adunate la porție Vienei. Dar se pare că au intrat ultimii în luptă și au dat lovitura decisivă.
Cine erau husarii. După niște căutări, am aflat că lumea crede că ei au venit din Serbia, după ocuparea acesteia de către otomani și au devenit trupe de elită în Polonia, timp de mai mult de 200 de ani. Cavalerie ușoară adică, cu ceva armură, dar la jumătate față de cea grea.
Cândva, când nu aveam ce face, mai mult din nostalgie, am făcut niște căutări și am găsit această asemănare dintre unii cai huțuli și unii cai husari. Aburii nostalgiei m-au făcut să trag concluzia imediat. Dacă huțulii erau daci, înseamnă că husarii erau daci. Mai ales și faza cu aripile din spate, dacii folosind faimosul lor stindard, tot pentru scopuri psihologice.
Însă mai e o legătură cu aripile. Sunt legende prin Bucovina cum că unii dintre huțuli au proprietăți magice și post să se deplaseze în spațiu și în timp: Hultănitul. Mai e și chestia cu "băiatul" care pare un fel de sacrificiu (dat în folosința altuia pentru noroc adică). Huși. Hotin. Hut. Hoți. În Câmpulung era o expresie "mama huciului" care era similară cu mama dacului.
Azi mă gândesc că mai sunt și alte ipoteze, fiindcă am o bănuială că mi-au întins o capcană și nu mai vreau să cad așa de ușor ca alte dăți.
Una ar fi ca totul să fie exact invers. Huțulii au fost menționați prima dată la noi pe la 1800. Puteau să fi venit din Galiția și nu invers. Unde au ajuns după debandarea husarilor, când a avut loc re-organizarea armatei Poloniei.
Mai întâi s-au dus în Galiția (a nu se confunda cu Galicia din Spania sau Galația din Turcia deși s-ar părea că toate au ceva în comun) și apoi s-au orientat spre Bucovina unde viața în acel moment le era mai ușoară (biruri, obligații). Galii au existat și ei în Europa înainte de Cristos. Poate că au fost populația originală europeană dinaintea expansiunii indo-europene și mai apoi romane.
Dar mai sunt și alte ipoteze posibile. Numele huțul poate veni și de la goți. Goți care să fi petrecut un timp (vreo mie de ani) ca războinici de serviciu în Serbia, iar apoi s-au mutat în Polonia.
Nu rezolv nimic nici cu asta, fiindcă originea goților este un alt mare mister al istoriei. Odată am scris eu însumi că s-ar putea să fie tot niște războinici din China atrași ca atâția alții de aurul romanilor (luat din Dacia) fiindcă goția în chineză (am scris cum m-am priceput) înseamnă țară. Faptul că se țin împreună mereu ca grup etno-războinic, husari, (adică fără prea multe acareturi după ei, fără alte ocupații).
Da bine după 1000 de ani ca minoritate într-o țară slavă, ce mai rămâne din genetica sau limba respectivă?
Și apropo de limbă. Am găsit pe un site, mai multe, o chestie ciudată. Cică românii înțeleg ce vorbesc huțulii și invers, fără a se cunoaște limba interlocutorului. Poate fi și din cauza a 200 de ani de conviețuire.
Mă rog. Dacă am greșit, nu am fost singurul.
Mai este posibilă o explicație. Goții au fost aliații dacilor liberi împreună cu care i-au alungat până la urmă pe romani din Dacia. La un moment dat, goții au stăpânit nu numai Dacia, dar și toată Europa.
Însă unii mai spun că Goții și Geții au fost (inițial) același neam. Într-adevăr, daci putea să fie doar o poreclă, daksh दक्ष्- în sanscrită înseamnă dreapta, dreptaci, îndemânatec (cu sabia) iar jAta जात, pron. geata, ceata, înseamnă neam. Neamul primordial? punctul de plecare a expansiunii indo-europene?
Istoria cunoscută ne mai spune că după aproximativ 100 de ani de la alungarea romanilor de către goți împreună cu dacii liberi, împăratul Constantin a mai făcut un pod peste Dunăre, despre care puțin români au auzit și a recucerit Dacia, după ce a omorât 100000 de goți (geți, daci liberi, whatever).
Istoria s-a repetat.
Dacia nu a fost sub stăpânire romană numai perioada dintre cucerirea traiană și retragerea aureliană de aproximativ 160 de ani.
Dacă unii din ei au fost împinși din Dacia de către maghiari sau alți migratori în Serbia, împreună poate cu unii daci romanizați, au luat cu ei și elemente din limba proto-română.
Este foarte ciudat cum lipsesc din istorie aceste capitole în detaliu, ca și cum le-ar fi rupt cineva din carte și mototolit și aruncat la gunoi. Adică romanii nu au scris nimic despre cum au guvernat Dacia timp de 160 de ani, grecii nu au scris nimic etc..
Sau poate au existat în arhivele Vaticanului, și unii episcopi sau papi dominicani care acum știm cine erau...
Mai există doar fragmente mici, din lucrări mai importante despre alte chestii, care nu puteau fi rupte, scurte referințe de genul Decebalus per Scorilo.
